duminică, 3 noiembrie 2013

E frig si noapte.

     Visezi ca dormi, rece cu sufletul umed, plouat.Si te visezi in continuare, la capatul patului ravasit pe o perna moarta in ganduri  goale, la fel de moarte.. Vrei sa-ti musti turbat un deget sa te trezesti, si tipi mut cu corzile-ti indopate de tacere.Dar unde ti-e degetul? Esti paralizat de lipsa ta de simturi,  doar fiori de mucegai iti mai trec prin vine. Te gandesti ca un claustrofobic ca tine n-are ce cauta intr-un spatiu atat de ingust de la capatul lumii, si totusi iata-te,blocat in Nicaieri,menit sa mearga intr-un Oriunde necunoscut inca de tine. Sa tremuri oare de teama de Necunoscut? Dar vidul poate tremura? Odata erai o carapace acum esti miezul, odata erai intr-o carapace acum esti in...miez...Ai murit dar tu visezi...si ti-e frica ca ce-a mai ramas din tine va afla ca...a murit Tu..





E frig si noapte...si nu vezi nimic.

                                                                                      Necunoscut.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu