Pentru ca iubeste

''E din neamul licuricilor- omul: un vierme ce se transforma in lumina cand iubeste.''(Lucian Blaga)''
                                                     

    E un haos de stele in jurul lui, in casa sa de ceara si nu s-ar mai stinge lumina asta imperfecta dar atat de perfecta din el, pentru ca iubeste.  Are sa treaca pe albe foi, uscate lasand urme-n urma sa, omul asta iubeste, a scris-o tare cu creionul pe pietre moarte...pentru ca iubeste.
Vrea sa-si aprinda ultimul val, sa se stinga ca sa se aprinda din nou, sa ia mana iubita in mana, sa se poata ierta pe sine sau sa se minta ca s-a iertat, s-alerge confuz intr-o sfera purpurie si  sa-si dea drumul pe-o luna mai putin amara, omul asta vrea sa iubeasca asa cum uitarea vrea sa-si aminteasca...
Pentru ca iubeste...
  Omul asta, caine cu covrig in coada, a cersit secunde Universului, sa-l mai traga o data de falci Iubirea, si ii vine sa-l injure de Dumnezeu pe cel care a facut secunda atat de scurta.. Nu are ipoteze, argumente, concluzii iubirea cu care acest cumplit, frenetic om iubeste..

 Omul asta iubeste!